Chiar dacă a trecut o perioadă de o lună de la implementarea răsadurilor în sol, tomatele nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi fost normal datorită temperaturilor nocturne extrem de mici din această perioadă. Din această lună mai bine de 2 săptămâni ele s-au luptat pentru supravieţuire şi mai puţin pentru creştere şi inflorescenţă.
Între timp am apucat să le leg, palisez şi totodată să le sap pentru a îndepărta buruienile nedorite astfel poate după a treia tură de plivit solul va fi suficient de liber pentru a planta aromaticele şi prazul care sunt definitorii pentru gustul fructelor. De ce sunt necesare aşa multe operaţiuni mecanice de îndepărtare a vegetaţiei? Iubesc să am în sol multă bio-masă vegetală pe care o obţin din compostarea tuturor buruienilor, legumelor cu a lor tulpini şi chiar a ierbii tunse de prin curte ori a laturilor solarilor. Adăugând toate acestea introduc şi rădăcini, seminţe şi stoloni care găsesc mediul ideal de expansiune!
În această perioadă, la fiecare săptămână am făcut câte o udare cu decot de urzicâ în diluţia de 1 la 10, astfel am ajutat tinerele speranţe să poată trece mai uşor peste şocurile termice la care au fost supuse, au fost zile cănd diferenţele de temparturi între zi şi noapte au sărit de 25 de grade!
Totuşi cu toate neajunsurile de mai sus am găsit şi o gaşcă de motive îmbucurătoare, plante care au înflorit, plante care au legat rod, foarte multe plante( peste 60% din total) care au răspuns bine la tehnica de plantare Maslov, cea prin care răsadul se implementează în sol într-un unghi de 45 de grade, având ca rezultat fie 2-3 ramuri groase de rod lăstărite din rădăcina mărită de tehnica rusului, fie după primul etaj de fructificare o bifurcaţie egală cu etaje noi pe trunchiul de rod al tomatelor!
Voi continua încă 2-3 săptămâni cu urzica iar după aceea o să încep să adaug în decot, gradual cu dezvoltarea etajelor de fructificare, găinaţ de pasăre dar nu mai mult de 10% din totalul greutăţii butoiului de producţie. Legumele sunt fiinţe vii şi ca restul vieţuitoarelor de pe acest pământ au o nevoie constantă de hrănire. Tomatele pe care le cultiv eu fac parte, în totaliatatea lor, din categoria celor cu creştere nedeterminată ceea ce le face şi mai de nesăturat!
Am menţionat de intercalarea prazului, în ani alternativi pun apio, a aromaticelor şi a necesităţii de hrănire tocmai pentru a mai sublinia încă o dată de unde vine gustul bun al tomatelor, ele metabolizând în fruct fix ce regăsesc în proximitatea rădăcinilor!