La debutul lunii August, în teorie mijlocul sezonului de vară pentru legumicultorii români, găseşte România în plină criză cu legumele de bază. Castraveţi practic nu se mai găsesc, în pieţe au sărit bine de pragul de 10 lei, anul trecut cei cu certificare ecologică cu greu se vindeau la preţul de 7 lei. Tomatele care nu au fiert datorită temperaturilor extrem de ridicate care au fost de la mijlocul lunii Iunie până în prezent sunt puţine şi foarte slabe din punct de vedere calitativ.
Anomaliile vremii nu m-au ocolit nici măcar pe mine care îmi desfăşor activitatea la poalele masivului Făgăraş, temperaturile record de 40+, cu o înşiruie de mai multe zile cu nopţile toride aferente acestor perioade m-au luat pe nepregătite cu dozajul apei de irigat care mi-a creeat o grămadă de probleme. Nopţile cu temperaturi de 7-8 Grade Celsius din Iulie după zile cu 34 de grade din nou m-au dat peste cap. Toate acestea au fost premiere pentru mine şi de aceea reacţia mea nu a fost destul de promptă şi eficientă!
În cele ce urmează o să prezint cauze, efecte şi soluţii la cateva din marile probleme apărute pe parcursul acestui sezon:
Prima perioadă caniculară apărută la mijlocul lunii Iunie m-a prins cu primul etaj de fructificare aproape de maturare şi de frica de a nu-mi apărea fenomenul de crăpare a tomatelor nu am folosit o doză normală de apă la irigat astfel că 2 etaje de fructificare din zona mediană au fost arse/avortate după cum se poate vedea în imaginea de mai jos:
M-am repliat relativ tărziu şi am crescut doza de irigat astfel că la ora actuală am 5-7 etaje superioare de fructificare cu rod bun în diferite stadii de creştere. Irigând cu cantităţi uriaşe de apă a intervenit fenomenul de *spălare a solului*, mineralele benefice din sol fiind efectiv spălate şi scoase la suprafaţă, sistemele radiculare a plantelor rămânând la nudul gol cum s-ar spune, fără nutrienţi. Acest fenomen împreună cu nopţile foarte reci atipice, atât calendaristic cât şi a şocului termic dintre zi şi noapte, au făcut ca în mijlocul sezonului cantităţile de tomate recoltate să fie infime.
În regim de urgenţă maximă şi responsabilă am răspuns cu macerate de urzică, găinaţ şi zaţ de cafea pentru Potasiu. M-am sfătuit cu mai mulţi colegi şi 5 din 7 au fost de accord că lipsa acestuia îmi creează neplăcerile la coacere. Într-un butoi de 60 de litri am pus un sac de aproximativ 9-10 kg de zaţ dospit adunat de la cafenelele prietenilor încă de cu primăvara, 1 kg de Zeolit pentru reglarea acidităţii în principal şi apă chioară şi liberă din puţul forat nu cel al gândirii! Cafeaua rezultată am adăugat-o alaturi de zama de găinaţ în bazinul de fertigare şi dă-i la picurare!
