Varza este singura leguma originară din Europa care a cucerit întreaga planetă, devenind motorul dezvoltării gastronomice la nivel global.
Cu sute de ani înainte de Hristos, în imperiul Roman,varza era considerată o mâncare pentru marile mase, nedemnă de senatori.
Succesul acestei legume se datorează faptului că până și la câteva săptămâni bune de la recoltare aceasta își păstrează calitățile aproape fără nici o modificare.
Varza face parte din familia Brassica cu urnătoarele rubedenii gulia,conopida, broccoli ori varza de Bruxelles.
Bogată în vitaminele C,B6 minerale că Fe,Că,Mg având proteine,glucide și lipide face ca această legumă să fie un aliment complet.(bogăția asta se regăsește pentru consumul în stare crudă)
Varza conservată la sare prin procesul anaerob de dezvoltare al acidului lactic devine un probiotic de o valoare ridicată pentru sănătatea tractului digestiv. Combinația acestuia cu Capsaicina din ardeioșii iuții (ingrediente de bază al kimchi-ului )duce acest beneficiu la alt nivel.
Curios sau nu , poate datorită popularităţii sarmalelor(?) în anumite zone,consumul contemporan la nivel vest european cu o medie de 4-5 kg/locuitor începe să crească înspre estul continentului ajungând la campionii absoluți, Rușii cu peste 20 kg/locuitor!
Varza sălbatică,culmea nu este vorba despre kale,este cea roșie nu o subspecie verde.
Soiul care a cucerit lumea este cel cu frunze crețe și cu căpățână de 0.4-1 kg cu o structură oarecum aerată şi cu o perioadă de vegetaţie relativ scurtă 70-80 de zile,soiul Savoy!
Aici aș menționa că doar semințe din acest soi se găsesc cu certificare ecologică.
Din păcate nevoia omenirii de a cultiva legume multe și fără eforturi mult prea mari a dus la crearea unor hibrizi rezistenți la boli și dăunători dar care sunt departe rău din punct de vedere gustativ și nutrițional față de Savoy, unii hibrizi olandezi putând fi debitați la strung mai degrabă decât a fi tocați la cuțit ori răzătoare!
Varza este o legumă bienală,2 culturi pe an,de zi scurtă cu cerinţe ridicate de umiditate şi relativ moderate de nutrienţi şi humus în sol. Ideal se face prin obţinerea de răsad şi mai rar prin însămânţare directă. Distanţele de plantare a răsadurilor ar fi 60 cm. între rănduri şi 45 cm între plante.
Tulpina florală apare în general în anul,ciclul, 2 iar pentru a avea siguranţa transmiterii în întregime a caracteristicilor genetice plantele de varză cu această destinaţie de reproducător vor fii bine izolate de alte legume şi chiar flori. Caracteristiciile speciale ale florilor de varză fac ca aceasta să fie uşor de hibrizat. Poate şi din aceată cauză familia Brassica are atâţia membrii,delicioşi cu toţii de altfel,brocoletti fiind un concurent aprig mult mai apreciatului sparanghel.
