Datorită faptului că semințele de usturoi, Allium Sativum,sunt sterile aproape cam la toate plantele din lume naște una dintre cele mai disputate controverse științifice privind originea reală a acestuia! Marea majoritate plasează usturoiul acum 10000 de ani ba în Turcia ba în Asia Centrală! Controversa începe cu Leurada, Allium Ursininum, usturoiul sălbatic cunoscut și sub denumirea populară usturoiul ursului,care este răspândit în Europa din Italia până în Danemarca și din Franța până la Urali! Ursul îşi face bârlogul în zona pădurii unde primăvara abundă cu leurdă acesta fiind primul aliment pe care îl consumă la ieşirea din hibernare.*Să fugi dacă bârlogul ursului miroase a usturoi,sigur îi e foame.*
Datorită conținutului ridicat de vitamine,C,B3,B6, și a mineralelor Siliciu, Magneziu,Fier,Potasiu,Iod,Sulf a fost folosit din vremea Egiptului Antic până în Primul Război Mondial că antibiotic natural sub forma de pomezi,cel mai adesea în combinații cu produse apicole! Cert este un studiu medical care atestă științific că un consum moderat de usturoi dezvoltă un acid nitric care ajută la decalcifierea vasculară!
În România există și o tradiție populară care spune că în noaptea Sfântului Andrei strigoii își fac de cap,sunt puşi pe petrecut, aș menționa Strigoiul de Coșbuc și Noaptea Sfântului Andrei de Alecsandri. Pentru a preveni neplăcerile acestei nopții se spune că consumul, atât de uz intern cât și extern,de usturoi ar fi o pavăză perfectă!
De asemenea în afara vitaminelor și mineralelor pomenite mai sus, usturoiul conține o enzimă Alicina,vinovata gustului și mirosului specific care dă gust atâtor și atâtor mâncăruri tradiționale!
Pentru mine, strict ca o părere personală usturoiul s-a născut pentru a-și da obștescul sfârșit în Scordaleaua Dobrogeană!
Pe tot globul există o multitudine de soiuri de usturoi cu coloraţii de la alb perfect,cu inseţii roşii până la cel negru din zonele tropicale. Mărimile căţeilor diferă de la bob de orez până la ou de raţă -aşa zisul usturoiul elefantului,hibrid din sudul Statelor Unite! 60% din producţia mondială este realizată de către China în condiţii nu chiar ortodoxe, de multe ori la analizele efectuate în Europa s-au detectat în cantităţi uriaşe prezenţa D.T.T-ului,poate cea mai periculoasă substanţă cu risc crescut cancerigen.
În România există câteva soiuri consacrate ,cel roz cu căţeii subţiri şi lunguieţi,cel de Copălău bombat cu o dimensiune relativ generoasă şi nu în ultimul rând cel de Topliţa(de acolo am avut căteva căpăţăni pe care le-am înmulţit),bulbi bogaţi cu mulţi căţei mici şi un pic alungiţi,de culoare alb-gălbui dar cu o aromă intensă.
Sunt 2 tipuri de culturi – una cu însămânţarea căţeilor de cu toamna,asta asigură dezvoltarea cea mai bună a bulbilor ca dimensiune şi cealaltă cu însămânţare în prima fereastră a iernii recomansată pentru producerea de usturoi verde. Preferă soluri argilos-nisipoase bogate în minerale şi mai puţin solurile grele bogate în humus şi cu umezeală în exces.